Prima poezie a lui Eminescu - De-aș avea. De-aş avea şi eu o floare Mândră, dulce, răpitoare, Ca şi florile din mai, Fiice dulce-a unui plai, Plai râzând cu iarbă verde, Ce se leagănă, se pierde, Undoind încetişor, Şoptind şoapte de amor; De-aş avea o floricică Gingaşă şi tinerică, Ca şi floarea crinului, Alb ca neaua sânului, Miercuri și joi la Botoșani și Ipotești se desfășoară cea de-a 46-a ediție a Zilelor Eminescu.Manifestările au început cu o slujbă de comemorare a poetului, urmată de deschiderea oficială și de decernarea premiului pentru traducere și promovare a operei eminesciene în străinătate, dar și a premiilor Concursului Național de Poezie si Interpretare Critică a Operei Eminesciene. 1. A fi Critic, cu adevărat, a face o Critică Reală [proza] 2. A fost odat-un cântăreț 3. A frumuseţii tale forme.. 4. Adânca mare 5. Adio 6. Aducând cântări mulțime 7. Afară-i toamnă 8. Ah, cerut-am de la zodii 9. Ah, mierea buzei tale 10. Ai noştri tineri 11. Albumul 12. Alei mică, alei dragă 13. Cu această ocazie îți prezentăm o selecție de poezii scurte, semnate Mihai Eminescu. Poate cea mai de impact poezie a sa rămâne cea scrisă cu o oră înainte de moarte, pe care se cade să o amintim și cu această ocazie. Mihai Eminescu, poezii scurte Afară-i toamnă Afară-i toamnă, frunza 'mprăştiată, Iar vântul svârlă 'n geamuri grele picuri; Odată ce a ajuns la școală Eminescu a devenit un băiat și mai rebel. Se zice că nu i-a plăcut școala, la început. Lua note mici și nu îi plăcea matematica. Prefera să bată pădurile, satele, câmpiile și stânile. Sătul de școală, Eminescu fugea de acasă și dispărea fără urmă zile în șir. xsTFWy. Memento mori - Mihai Eminescu. Când în straturi luminoase basmele copile cresc. Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos. Cearc-a da fierului aspru forma cugetării reci. Las-să dorm să nu știu lumea ce dureri îmi mai păstrează. Și nimic nu-mi folosește de-oi cerca să rămân treaz. Aceasta este cea mai frumoasa poezie: Atât de frageda de Mihai Eminescu Atât de frageda, te-asameni Cu floarea alba de cires, Si ca un înger dintre oameni In calea vietii mele iesi. Abia atingi covorul moale, Matasa suna sub picior, Si de la crestet pâna-n poale Plutesti ca visul de usor. Din încretirea lungii rochii Rasai ca marmura în loc S-atârna sufletu-mi de ochii Cei plini de Cele mai cunoscute poezii ale lui Mihai Eminescu . Adio ; Afară-i toamnă ; Amorul unei marmure ; Atât de fragedă Călin ; Când amintirile Când însuşi glasul ; Ce e amorul? Ce te legeni? Ce-ţi Poezie de Mihai Eminescu despre toamnă, somn, foc, timp, bine, ochi, viață Ce e amorul? E un lung Prilej pentru durere, Căci mii de lacrimi nu-i ajung Şi tot mai multe cere. De-un semn în treacăt de la ea El sufletul ţi-l leagă, Încât să n-o mai poţi uita Viaţa ta întreagă. Dar încă de te-aşteaptă-n Mai am un singur dor de Mihai Eminescu . Mai am un singur dor: În liniştea serii Să mă lăsaţi să mor La marginea mării; Să-mi fie somnul lin Şi codrul aproape, Pe-ntinsele ape Să am un cer senin. Nu-mi

cea mai lunga poezie a lui eminescu